Bune practici Evenimente Industria Mobilei Proiecte Utile Vreau mobila

FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI DIN ROMÂNIA

Scris de APMR

În perioada 5-9 decembrie, Uniunea Europeană a marcat Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale. Evenimentul dorește să scoată în evidență potențialul imens al pregătirii profesionale pentru tineri, adulți și firme.

În cadrul manifestării europene, Asociația Producătorilor de Mobilă din România și Universitatea „Transilvania” din Brașov, Facultatea de Ingineria Lemnului au organizat conferința cu tema ”Formarea profesională în România. Piața muncii și sistemul educațional: unde suntem, ce facem mai departe”. La eveniment au participat reprezentanți ai mediului de afaceri din industria de prelucrare a lemnului, inspectori școlari, cadre didactice din școli profesionale și licee, reprezentanți ai mediului academic, dar și asociațiile reprezentative din domeniul exploatării lemnului, respectiv din cel al industriei mobilei.

S-a discutat despre criza forței de muncă specializate din acest sector și s-au căutat soluții pentru a atrage tinerii către industria de prelucrare a lemnului.

Prof. dr. ing. MIHAI ISPAS, decanul Facultății de Ingineria Lemnului: „Impresia cu care am rămas este că soluții există. Nici măcar nu trebuie să le inventăm, ele sunt deja. Unele au fost expuse și în climatul economic românesc, e adevărat nu în industria noastră – ați văzut exemplul Școlii Profesionale Germane Kronstadt de la Brașov sau exemplul unei școli de învățământ dual de la Făgăraș, și mai sunt altele în țară, dar nu în industria lemnului, ci pe alte industrii. Așadar, nevoie de personal calificat într-un sistem serios există. Ce facem ca să reușim să-i avem pe acești tineri ingineri, muncitori, care să preia activitatea generațiilor care acum încet, încet se îndreaptă spre pensie sau chiar au ieșit la pensie, asta este principala problemă. Soluțiile există, cum ați văzut. Trebuie doar adaptate nevoilor industriei noastre, unde cred că principala problemă este voința. Eu am explicat și în conferință că nu mai trebuie să așteptăm ajutorul statului, de 26 de ani ne dăm seama că el nu vine. Pentru preuniversitar, adică muncitori calificați până la un anumit nivel, există acest sistem al școlilor profesionale cu implicarea lor în învățământul dual sau chiar școli profesionale în sistem dual, cum există în Austria sau în Germania. Însă este nevoie ca agenții economici să se implice, inclusiv financiar. Ar putea susține învățământul dual sau cu elemente de dual, pentru că asta le-ar da lor posibilitatea să-și aleagă tineri calificați.”

ANDREEA PARASCHIV, Manager Departament Proiecte europene al APMR: „Dacă ne dorim ca o meserie sau un domeniu să devină mai atractiv pentru un segment sau altul al populației, cred că în primul rând ar trebui să îi vorbim mai mult acelui segment despre domeniul respectiv, să le arătăm oamenilor ce au frumos meseriile respective, care este partea unde își pot pune amprenta într-o manieră inconfundabilă sau care e valoarea lucrului ieșit din mâinile lor. Când vorbim despre o meserie, trebuie să îi informăm corect pe oameni, pentru că toate meseriile au evoluat, trebuie să țină pasul cu tehnologia – munca nu este un domeniu pe care tehnologia să îl fi evitat, ba din contră. Meseriile au pierdut teren în România din două motive: primul a fost cel financiar, pe care îl comentează toată lumea, al doilea a fost deprecierea colectivă – mental vorbind – a meseriilor: dacă transpiri rău sau te murdărești făcând o treaba, munca respectivă este una „inferioară”. În realitate așa ceva nu există. Ca să contracarăm această concepție eronată, școala ar trebui să pună accent pe antreprenoriat și o cultură a colaborării, iar industria ar trebui să le poată arăta tuturor cantitatea de știință înglobată în produse și valoarea creată de angajații lor. Oamenii au nevoie de frumos și de apreciere și trebuie să știe că o meserie bine stăpânită le crește valoarea și e o sursă de respect din partea celorlalți membri ai societății. Acesta este unul din sensurile proverbului „Meseria e brățară de aur”… Promovarea competențelor profesionale nu trebuie să fie exclusiv o activitate a asociațiilor profesionale, ci este nevoie de implicarea tuturor, inclusiv a companiilor, care pot de fapt demonstra practic beneficiile și oportunitățile alegerii unei anumite cariere. Orice idee bună are nevoie de marketing. De un marketing de calitate! Ori tocmai acesta este rolul Săptămânii europene a competențelor profesionale – un prilej excelent de a atrage atenția asupra industriei, asupra valorii create și a posibilităților de a-i pune în valoare pe oameni, iar cuvântul cheie este „competență” și poartă în el în mod intrinsec conceptul de valoare.”

AUREL MAN, responsabil servicii generale ARTEMOB Internațional: „Industria lemnului, în general, și mobila, în special, au participat și au contribuit întotdeauna într-o măsură foarte mare la economia generală a României. Însă industria mobilei a fost considerată întotdeauna o industrie ușoară și a fost plătită mai prost. Nu este foarte căutată, tinerii nu-și doresc să lucreze în această industrie. Ați văzut, chiar Facultatea de Ingineria Lemnului se confruntă cu niște probleme deosebite. Anul trecut au avut 27 absolvenți, față de anul în care am terminat eu, de exemplu, când am absolvit 195 din cei 200 de tineri, care au început această specializare. Ne confruntăm cu o mare problemă în asigurarea forței de lucru calificată și căutăm soluții. Una din soluții este să ne calificăm singuri personal, la locul de muncă. Orice fel de salariat care acceptă să se angajeze și ni se pare că este serios și își dorește să lucreze, intră într-un proces de calificare, de specializare la locul de muncă, în fabrică. Sunt niște costuri, sigur că da, randamentul lui nu poate fi din prima zi egal cu al celorlalți colegi. Trebuie să fie pregătit și durează până când ajunge la o productivitate suficientă. Eu cred că ar trebui să se implice mai mult Guvernul României, prin mecanismele pe care le are, prin Ministerul Educației, în a face mai atractivă pregătirea acestui nivel profesional, școală profesională. Ministerul Educației, prin sistemele pe care le are, să poată face o departajare a celor care sunt destinați prin talentul și vocația lor muncii practice de cei care trebuie orientați spre studii superioare, pentru a presta activități superioare.”

RADU PESCAR, proprietar FORTIS CO: „Consider că soluția englezească este una bună, adică pe salariul minim să nu plătești taxe. Pentru că acel salariu fără taxe se va întoarce tot în economie și măcar nu mai este atât de mare tentația să se părăsească țara. Aici ne costă 2.000 de lei un angajat care primește 1.150 de lei, e mare diferența pentru salariul minim.”

MIHAI APOPII, vicepreședinte APMR, președinte Camera de Comerț Neamț:  „Legat de pregătirea profesională noi avem o preocupare de vreo 3 ani de zile. Am pornit de la nevoia de resursă umană calificată, mai ales în domeniul producției. Ne dorim să se reînființeze sau să se acrediteze cum trebuie învățământul profesional de data aceasta în sistem dual, pentru că fără o legătură între școală și firma în care să se facă practică nu vom avea copii bine pregătiți. Școala profesională românească a fost o școală foarte bine pusă la punct. Ea s-a distrus cu câțiva ani în urmă, să o refacem acum este destul de greu. Sunt preocupări inclusiv la nivelul Ministerului Educației și din partea sistemului cameral, și împreună cu Consiliul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, ca aceste clase să se reînființeze măcar pe elemente de sistem dual în așa fel încât, în cel mult un an sau doi, sistemul dual să funcționeze. Propunerile făcute de noi sunt în măsură să stimuleze firmele să investească în această formă de învățământ. Sigur, acestea trebuie să beneficieze de deduceri fiscale legate de cheltuielile care se fac inclusiv cu utilajele care sunt destinate pentru practica copiilor, pentru mentenanța acestor mașini, cu pregătirea instructorilor care se ocupă de practica elevilor, transportul cursanților la școală, masă gratuită, burse pe care le dau firmele suplimentar, în funcție de evaluările periodice făcute în cadrul firmei. O altă propunere, în măsura în care ar putea fi acceptată, este ca la finalizarea școlii copilul să aibă un contract de lucru cu firma care a investit în el, pe o perioadă egală cu perioada în care firma i-a asigurat școlarizarea. De asemenea, am propus ca, la finalizarea cursurilor, odată angajați în firmă să existe deduceri la cheltuielile cu salariile atât pentru angajat, cât și pentru angajator, pe o perioadă egală cu perioada de școlarizare. Sunt 3 propuneri care sunt realiste, sunt propuneri care ar rezolva și pregătirea forței de muncă de care avem nevoie, dar și fidelizarea copilului, pentru a ajunge angajat într-o anumită firmă. Din statisticile ministerului avem o rată de angajabilitate de 20%, ceea ce se traduce într-o rată de eșec de 80%. Într-o firmă privată, 80% rebuturi înseamnă faliment total, deci trebuie să eliminăm lucrul acesta și atâta resursă umană, câtă ne mai oferă demografia acestei țări, să ajungă să fie calificată și folosită cu eficiență în firmele care încă mai produc în România.”

Asociația Producătorilor de Mobilă din România a organizat această întâlnire din dorința de a-și aduce contribuția la dezvoltarea învățământului profesional printr-o mai bună corelare între aspectele practice și teoretice ale pregătirii, care poate contribui semnificativ la creșterea atractivității domeniului pentru tineri și, în general, pentru forța de muncă talentată.

Ca organizație patronală reprezentativă a industriei mobilei, cu o prezență activă în ultimii cinci ani în domeniul educației și formării profesionale, prin intermediul participării în Comitetul Sectorial Silvicultură, Exploatarea și Prelucrarea Lemnului, Industria Mobilei și în proiecte europene Leonardo da Vinci – Învățare pe tot parcursul vieții și Erasmus+, Asociația Producătorilor de Mobilă din România dorește să se implice în crearea unui cadru pentru dialog între instituțiile responsabile ale statului – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – angajatori și viitorii profesioniști ai acestei industrii.

     

 

Despre autor

APMR

Adaugă un comentariu