EET

Bune practici Evenimente Industria Mobilei

Criză fără precedent în industria românească de mobilă

7% dintre companiile producătoare de mobilă din România s-au închis, în timp ce alte 10% dintre fabrici lucrează în pierdere, încă de anul trecut.

Atenționăm Guvernul României că industria mobilei se află într-o situație critică, din cauza crizei lemnului, cea mai gravă din istoria recentă – care se va accentua în următoarea perioada după explozia prețului la energie. În contextul actual, generat de conflictul armat din Europa, când nu se mai poate importa lemn din Ucraina, Rusia, Belarus și nu se poate exporta mobilă către aceste state, când toți concurenții direcți fac eforturi să reziste instabilității economice cauzate de război, este timpul ca autoritățile să acționeze rapid pentru ca România să nu se transforme total într-o piață de desfacere pentru statele dezvoltate ale Europei și ale lumii. Cerem declararea industriei de mobilă drept ramură economică strategică, pentru a putea fi implementate măsuri reale de susținere a acestui sector economic atât de important în echilibrarea balanței comerciale a țării. Declarațiile au fost făcute ieri, într-o conferință de presă susținută de Asociația Producătorilor de Mobilă din România.

„Noi, producătorii, suntem disperați. Vocea mea, în acest moment, este un ultim strigăt înainte de a ajunge în situația în care suntem nevoiți să închidem activitatea. E dureros să vezi câtă pădure există în România, când noi industria mobilei avem nevoie de doar 7% din ceea ce se exploatează la nivel național, să nu poți asigura acești 7% pentru cei 55.000 de oameni care lucrează doar în industria noastră, să nu le asiguri materia primă, în condițiile în care aducem cea mai mare valoare adăugată. Și tu stat, Guvern, ROMSILVA, ocoale silvice, oricine, să nu îți apleci privirea, și după ce ne-ai declarat industrie de succes, să ne părăsești. Industria mobilei este afectată mult mai dureros de criza energetică, la nivel mondial, decât celelalte industrii. Materia primă de bază pentru fabricile de mobilă este lemnul, ca materie brută, pe care noi o achiziționăm prin licitații de la ROMSILVA sau din păduri private. Dar și panourile, care la rândul lor au la bază 90% tot lemnul, dar este acel lemn care nu poate fi folosit și valorificat la un nivel înalt și se transformă în tocătură și devine peleți sau panouri MDF, OSB, panel, placaj, cartoanele care sunt tot celuloză, tot din lemn, furnirul care este lemn de înaltă calitate, valorificat. Toate acestea reprezintă aproximativ 40% din materia primă care, la momentul actual, are o creștere fantastică, de 50% – într-un an, de 150% – în 2 ani. Nicio industrie, nici o capacitate de producție nu pot să se tehnologizeze, să se rentabilizeze, pentru a putea înghiți aceste creșteri”, a spus Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureș.

Industria mobilei este un contributor important în PIB-ul României, aportul său la echilibrarea balanței comerciale fiind – în medie – de 1,5 miliarde de euro/an. Dar, din cauza lipsei de materie primă, a creșterii artificiale a prețului lemnului și a exploziei prețurilor la energie, devine necompetitivă.

„Ca să facem producție avem nevoie în primul rând de lemn. Este materia de bază pentru acest sector. Iar prețul lemnului a crescut – la unele sortimente – și de 2,5 ori, într-un an. Foarte multe probleme au fost în special cu lemnul de rășinoase. Ceea ce a determinat ca multe firme să fie afectate, multe au intrat în pierdere și după aceea chiar în lichidare. Lemnul care se pune pe piață este insuficient, industria are capacități mari. Problema s-a agravat după începerea războiului din Ucraina. Pe de altă parte, cererea externă pe piața mondială este în creștere. Deși autoritățile române au interzis exportul de buștean în țările extra – UE, începând din anul 2021, în acest an se constată o creștere foarte mare a exportului de buștean și de lemn de foc. Exportul de buștean a crescut, în primele 5 luni ale anului, cu 132%. Foarte mult a fost scos din țară ca și lemn ecarisat, adică are o mică prelucrare. Legislația nu prevede clar poziția tarifară, permițând astfel exportul lemnului brut. Este lemn de foarte bună calitate, o pierdere mare pentru România. De asemenea, a crescut exportul pentru lemnul de foc. Toate aceste fapte pun presiune asupra prețului lemnului. Și cei mai afectați sunt producătorii de mobilă, care sunt ultima parte a lanțului, din pădure până la prelucrarea finală. Nu intră în pădure, dar la ei se regăsesc toate creșterile de prețuri, că se furnizează buștean, cherestea, panouri, toate sunt din lemn și toate au venit cu creșteri importante. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016, la 3,5% în 2021. Anul acesta va fi și mai rău”, a explicat Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România.

În timp ce România nu reușește să rezolve criza lemnului și să stopeze, cu adevărat, exportul de buștean, concurenții direcți, Polonia, Turcia, China au programe concrete de susținere a acestui sector de activitate. Polonia a ajuns la 40,1 miliarde de euro/an cifră de afaceri a sectorului pădure-lemn, pe când România la doar 8,8 miliarde euro/an. Diferența între exporturile anuale de mobilier ale celor două țări este de aproape 6 ori mai mare în favoarea Poloniei – 14,5 miliarde de euro vs România – 2,5 miliarde de euro. 

„Cel mai important lucru, strict referitor la sectorul pădure-lemn, este faptul că ei au declarat industria mobilei industrie strategică. Nu industrie de succes pe care s-o aplaudăm și s-o ignorăm. Vă mai așteptăm să faceți performanță, dar nu ne interesează foarte mult cum o faceți, nu vă susținem. Polonezii și-au declarat-o, acum 10 ani, industrie strategică și au susținut-o de la A la Z, de la cioata din pădure, până la export. Au gândit integrat tot modelul, tot fluxul, tot lanțul de adăugare a valorii, au promovat ideea de liberalism, în ceea ce privește managementul pădurii și exploatarea pădurilor, cu sustenabilitatea în gând, pentru că sunt parte a Uniunii Europene. Au pus masa lemnoasă sistematic în joc, acel 50% din creștere, în așa fel încât să dea suficient lemn și mobilei, și plăcilor și cherestelelor și celulozei și hârtiei. Silvicultorii au înțeles cât de important este să nu gâtui lanțul de aprovizionare, ceea ce se întâmplă astăzi în România, din păcate. Ei au înțeles că sunt parte din problemă, dar pot fi parte și din soluție și au acționat ca atare. Și cei de stat, în special, omologii ROMSILVA, dar și cei privați. Și sistematic au pus mai mult lemn în piață. Acum, când Polonia se confruntă cu problema că nu poate să importe 4 milioane de mc de lemn din Rusia, Belarus și Ucraina, din cauza conflictului în derulare, ce face? Va tăia cu 4 milioane de mc mai mult din pădurile statului ca să aprovizioneze industria, care este ramură strategică. Polonezii au grijă să țină industria strategică la locul unde trebuie. Noi nu facem asta, din păcate. Ne confruntăm cu niște probleme specifice grave, în special această criză artificială de lemn. Nu mi-e rușine și nu mi-e frică să o spun, ca om care a lucrat la Strategia Națională a Pădurilor 2030 că, la momentul actual, România moare de foame cu mâncarea pe masă și de frig cu lemnul în spatele casei. Strict din organizarea noastră internă, nu din cauza vreunui factor extern care ne vrea răul. Asta este realitatea pe care o trăim și care, din păcate, mi-e teamă că se va acutiza în perioada următoare, când vine sezonul rece”, a susținut Daniel Paul Dima, specialist în Silvicultură, implicat în 20 de proiecte internaționale pe domeniul sectorului pădure-lemn.

Chiar specialiștii care lucrează la proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 au explicat cât de mare este impactul sectorului forestier și al industriei mobilei, în economia națională

„În ultimii 10 ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanța comercială externă de până la 2 miliarde euro/an. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe și contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare conexe, precum cele de construcții, agricol și energetic.” (Strategia Națională pentru Păduri 2030)

Asociația Producătorilor de Mobilă din România este o asociație profesională, un ONG cu personalitate juridică și statut propriu, apolitic. Reprezintă companiile din sectoarele de producție de mobilier și de produse din lemn, dar și conexe: materii prime, accesorii și alte materiale folosite la fabricarea mobilei și a produselor din lemn,  echipamente și tehnologie, cercetare și dezvoltare, instituții de pregătire profesională pentru sector (școli, licee, universități), societăți comerciale de design și decorațiuni interioare.

 

 

 

 

 

Despre autor

APMR

Adaugă un comentariu