Amendamentele APMR, contestate sau eliminate, au fost reintroduse în proiectul noului Cod Silvic, care a primit aviz favorabil în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților. Cerem și celorlalți parlamentari din Camera Deputaților, care este cameră decizională, susținerea amendamentelor noastre care înseamnă, de fapt, susținerea producției românești de mobilier și menținerea competitivității acestui sector pe piețele internaționale.
Scurt istoric al evoluției articolelor 72 și 110 din proiectul noului Codul Silvic
Amendamentele APMR la alineatele 10, 11, 12 la articolul 72, Reguli de recoltare a lemnului, care fuseseră aprobate de Plenul Senatului, în aprilie 2024, au fost contestate de Federația Silva și de Asociația Administratorilor de Păduri. Amendamentul la alin 1, litera h) de la articolul 110, Reguli de valorificare a lemnului, care prevedea dreptul de preempțiune real pentru producătorii de mobilă, ieșise trunchiat din Plenul Senatului. Cu sprijinul deputatului USR, Adrian Giurgiu, am reintrodus acest amendament în proiectul noului Cod Silvic. Iar în urma negocierilor cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor am reformulat acest alineat, dar și amendamentele la articolul 72, astfel încât chiar Grupul PNL, prin vocea președintelui Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, Alexandru-Ioan Andrei, și-a asumat susținerea amendamentelor noastre.
Însă, după avizul favorabil din Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, proiectul noului Cod Silvic va fi supus analizei Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, precum şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, înainte de a fi votat în Plenul Camerei Deputaţilor.
Pentru a-i încuraja pe deputații din aceste două Comisii să susțină amendamentele APMR, le reamintim declarațiile politice făcute de reprezentanții Executivului României, respectiv miniștrii Mediului și Economiei, la întâlnirea cu Comunitatea Industriei de Mobilă din România, la 19 septembrie 2024.
Cifrele industriei românești de mobilă
Avem o contribuție însemnată în balanța comercială a României, respectiv de 1,23 miliarde de euro în 2023, dar cu o medie de 1,5 miliarde de euro/an (înainte de pandemie). Anul trecut am ocupat locul 6 între sectoarele cu aport valutar pozitiv la balanța comercială a României. Pe lângă asta, industria mobilei contribuie direct prin taxe și impozite la bugetul țării, precum și indirect prin contribuțiile din salarii.
Exportăm în Europa, dar și în Statele Unite ale Americii ori în Emiratele Arabe Unite. Germania, Franța, Olanda, Italia, Marea Britanie, Belgia, sunt de mulți ani țări care cumpără masiv mobilier românesc, dar începe să crească și exportul către Statele Unite ale Americii ori către țările din Orientul Mijlociu, după ce, din cauza războiului de la graniță, am pierdut o piață de desfacere însemnată, respectiv Rusia.
Disponibilitatea materiei prime lemnoase este un avantaj competitiv pentru industria noastră, atât din perspectivă economică tradițională (costuri cu materia primă care teoretic ar trebui să fie mai mici), cât și din perspectiva sustenabilității economice și a reducerii amprentei de carbon a produselor. Valorificăm superior masa lemnoasă, statisticile de anul trecut demonstrând că mobila crește de peste 11 ori valoarea bușteanului și de peste 8 ori valoarea cherestelei.
După IT, suntem ramura economică cu cea mai mare valoare adăugată în producție, respectiv de 55%.
Avem peste 49.000 de salariați în industrie și alți circa 150.000 de angajați în sectoare conexe industriei noastre.
Citește și Industria mobilei, ramură economică strategică a României
