Proiectul ERGOSIGN se apropie cu pași repezi de final. La ora când scriem acest articol, mai sunt doar două luni până la capătul celor doi ani de căutări, studii și discuții cu designeri, experți în ergonomie și producători de mobilier pentru crearea unor materiale și instrumente utile designerilor și designerilor în devenire, tehnicienilor designeri și tuturor celor care doresc să asimileze într-un mod plăcut și prietenos principiile ergonomiei sau dascălilor viitorilor profesioniști din industria mobilei care vor avea un cuvânt de spus în designul de produse, care doresc să beneficieze în demersul lor pedagogic de un mijloc modern și atractiv de instruire a tinerelor generații – o platformă de e-learning care să sprijine interactiv asimilarea conceptelor de bază în ergonomie și să stimuleze aplicarea acestor noțiuni în proiecte reale, în măsura în care materialul de studiu încearcă să cuprindă sau să treacă în revistă toate punctele „nevralgice” din conceperea unui produs, care pot influența – uneori indirect – ergonomia produsului final.
În acest moment, consorțiul format din cei cinci parteneri de proiect – Asociația Producătorilor de Mobilă din România, Centrul Tehnologic pentru Mobilă și Lemn al Regiunii Murcia (CETEM, Spania), Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea Primorska din Slovenia și Camera Producătorilor de Mobilă din Polonia (OIGPM) – lucrează pentru definitivarea platformei de e-learning si integrarea materialelor de studiu, precum și a instrumentului virtual pe platformă și pentru crearea testului pilot al platformei.
Patruzeci de factori interesați – designeri, furnizori de pregătire profesională și studenți din cele patru țări ale proiectului vor fi invitați să testeze platforma și să ofere feedback cu privire la utilitatea și proiectarea acesteia, precum și la calitatea materialelor de studiu. În numărul următor al revistei sau într-un viitor articol online sperăm să fim primii care vă lansăm oficial invitația de participare la acest test pilot, însă până atunci vă vom prezenta „detaliile din culise” – demersurile care au precedat crearea platformei de e-learning și vă invităm să ne rămâneți alături, pentru că urmează o serie de articole ce vor fi publicate pe website-ul revistei MOBILA și pe website-ul proiectului ERGOSIGN, www.ergosignproject.eu, un proiect co-finanțat de unul dintre cele mai bune programe ale Uniunii Europene – ERASMUS+, programul care „schimbă vieți, deschide minți” și care anul acesta împlinește 30 de ani de existență.
PRODUSELE DE TAPIȚERIE ȘI PENTRU DORMIT. Ce cred profesioniștii că lipsește?
Primul produs important al proiectului ERGOSIGN a fost Studiul privind decalajele existente în pregătirea designerilor între competențele actuale și cele de care industria mobilei tapițate și a produselor pentru dormit ar avea nevoie pentru a realiza produse ergonomice.
Pentru claritate, specificăm faptul că partenerii de proiect au folosit denumirea generică de „produs ergonomic” pentru „un produs de mobilier confortabil, ușor de folosit, favorizând o bună postură și reducând la minimum oboseala și solicitarea statică asupra organismului, precum și punctele de presiune”. Realizarea acestuia a presupus o cercetare statistică și colectarea de date primare, prin intermediul mai multor tipuri de chestionare, în toate țările membre ale consorțiului. Întrebările au avut forme flexibile astfel încât să ofere posibilitatea tuturor factorilor interesați (designeri, furnizori de formare profesională, manageri, comercianți și experți în ergonomie) de a face aprecieri cu privire la ce știu, ce pot să facă și ce tip de comportament adopta designerii din fiecare țară, precum și care sunt cele mai importante aspecte (în aprecierea lor) care, asimilate corespunzător, le permit designerilor să proiecteze mobilier confortabil, funcțional, adaptat cerințelor grupului de consumatori vizat și scopului în sine al produsului.
Chestionarul adresat profesioniștilor și experților a rămas deschis pe toată perioada derulării proiectului permițând tuturor celor care aveau un cuvânt de spus să își exprime opinia, astfel încât în final să avem certitudinea că materialele și instrumentele de studiu elaborate de parteneri în sprijinul designerilor și proiectanților de mobilier pentru îmbunătățirea competitivității produselor de tapițerie și a celor pentru dormit vor reflecta o plajă de idei cât mai largă. La acest chestionar au răspuns un număr de 120 de intervievați (47 din România), cărora li s-a adăugat 20 de consumatori finali (tot din România), care au fost invitați să răspundă unui număr redus de întrebări cu privire la confortul produselor achiziționate și ce contează cel mai mult atunci când își cântăresc opțiunile în favoarea achiziționării unui produs sau altuia de tapițerie sau pentru dormit.
În rândul profesioniștilor din industrie, întrebările au vizat un set clar definit de rezultate ale învățării – cunoștințe, deprinderi și abilități – considerate necesare pentru a avea competențele adecvate creării de mobilier confortabil, care să faciliteze utilizarea, să țină cont de particularitățile grupurilor țintă cărora li se adresează produsul, de modul de utilizare al produsului și de scopul creării acelui produs. Definirea setului de rezultate ale învățării s-a realizat pe baza consultării literaturii de specialitate disponibile și pe consultarea experților în ergonomie, antrenați în proiect, iar pentru diferențierea răspunsurilor s-a utilizat o scară Likert cu 5 trepte, unde rangurile superioare au semnificat excelența. Persoanelor intervievate – designeri, manageri, furnizori de pregătire profesională și experți în ergonomie – li s-a cerut să aprecieze în ce măsură designerii implicați în proiectarea de mobilier tapițat și pentru dormit și-au însușit aceste rezultate ale învățării și care ar fi în opinia proprie importanța acestora pentru obținerea unor rezultate satisfăcătoare, de asemenea respondenții au fost încurajați să își exprime descriptiv și opiniile proprii, cu privire la chestionar și ce alte aspecte ar mai fi de reținut pentru formularea cât mai corectă a unor competențe, prin însușirea cărora, designerii să fie capabili să crească nivelul de calitate al produselor în ceea ce privește ergonomia acestora. Așa cum era de așteptat, rezultatele au o mare varietate, depinzând fundamental de sistemul și programa de educație din fiecare țară participantă, ca și de un anume grad de subiectivitate ce nu poate fi evitat atunci când vorbim despre variabile calitative.
Iată care au fost cele mai importante aspecte menționate ca fiind necesare în cazul designerilor din România, dar a căror cunoaștere, deprindere sau practică nu se ridică în acest moment la nivelul care le-ar muta consumatorilor în mare măsură problema alegerii mobilierului din zona de ergonomie către zona estetică, confortul și ușurința în utilizare fiind asigurate.
Cunoștințe:
- datele antropometrice necesar a fi colectate / utilizate pentru a obține un produs de tapițerie sau de relaxare ergonomic;
- principalele proprietăți sau performanțe ale componentelor elastice și principalelor materiale de umplutură ce ar putea fi utilizate pentru a obține un produs de tapițerie sau de relaxare;
- principalele caracteristici și performanțe ale materialelor de acoperire care ar putea fi utilizate pentru obținerea unui produs tapițat sau de relaxare;
- principalele caracteristici și performanțe ale materialelor auxiliare și ale accesoriilor de asamblare ce ar putea fi utilizate pentru obținerea unui produs tapițat sau de relaxare;
- standardele pe care trebuie să le respecte produsele de tapițerie și de relaxare, metodele de încercare a mobilierului în laborator și de către utilizatori și interpretarea rezultatelor acestor teste.
Abilități:
- identificarea corectă a utilizatorilor țintă ai unui produs pe care designerul urmează să-l proiecteze și principalele informații pe care trebuie să le culeagă despre aceștia în scopul obținerii unui produs ergonomic;
- integrarea cunoștințelor ergonomice de bază în analiza sarcinilor pentru proiectarea unui nou produs de mobilier tapițat sau de relaxare (cunoașterea tipului de informații ce trebuie luate în considerare pentru fiecare dintre componente – unghiuri, dimensiuni, durata utilizării continue, spațiul necesar utilizatorului în timpul folosirii produsului pentru ca produsul să fie utilizabil, forța utilizatorului – și integrarea acestor informații în analiza sarcinilor pentru proiect);
- abilitatea de identificare a datelor antropometrice ale utilizatorilor țintă;
- integrarea caracteristicilor legate de rezistența structurii mobilierului proiectat la diferitele solicitări ce apar în timpul utilizării mobilierului;
- abilitatea de a sugera cele mai potrivite materiale pentru acoperire, umplere și asamblare a unui produs, în concordanță cu nevoile utilizatorilor, cu scopul produsului, cu temperatura și umiditatea mediului în care produsul va fi folosit, precum și cu durata estimată de utilizare continuă a produsului de către utilizator;
- abilitatea de a utiliza rezultatele încercărilor de mobilier și cele ale testărilor efectuate de utilizator pentru a îmbunătăți detaliile constructive și performanța generală a unui produs proiectat;
- abilitatea de a comunica și transfera efectiv informația necesară referitoare la un produs nou proiectat astfel încât să se asigure ergonomia produsului final si confortul necesar utilizatorului vizat (desene, detalii constructive, instrucțiuni de asamblare);
Atitudini:
- efectuarea de cercetări specifice cu privire la datele antropometrice ale grupului de utilizatori vizat;
- efectuarea de cercetări specifice cu privire la standardele pentru produsele tapițate sau pentru produsele de relaxare destinate pieței din care face parte și grupul țintă de utilizatori, atunci când proiectați un astfel de produs;
- preocuparea constantă pentru integrarea datelor antropometrice și standardelor de produs în proiectele de design;
- lucrul într-o manieră orientată spre client și analiza sarcinilor pe care produsul de mobilier trebuie să le îndeplinească pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor – secvența de operații care se succed pentru îndeplinirea fiecărei sarcini și frecvența diferitelor sarcini;
- utilizarea rezultatelor încercărilor de mobilier pentru a îmbunătăți detaliile de construcție și per total performanțele ergonomice ale unui produs proiectat;
- gradul de conștientizare a valorii testelor efectuate de utilizatori asupra unui prototip înainte de a proiecta produsul final (înainte de finalizarea procesului de proiectare);
- integrarea rezultatelor testelor cu utilizatori în produsul final;
- profunzimea implicării în procesul de design și deschiderea către lucrul în echipă;
- preocupare constantă pentru integrarea noilor cercetări din domeniul ergonomiei în produsele proiectate.
Trebuie precizat că în acest articol, am enumerat doar acele rezultate ale învățării pe care cei intervievați le-au considerat importante și foarte importante într-un procent cumulat situat între 85% și 100%. De asemenea, am enumerat aici doar acele rezultate ale învățării în care aprecierea nivelului actual de cunoștințe/abilități/atitudini a avut valori extreme în următorul sens: • valori mari (peste 20% dintre răspunsuri) și foarte mari ale categoriei cumulative de „insuficient” (rezultate din cumularea procentelor de răspunsuri codificate în chestionar prin cele mai mici ranguri: 1 – deloc și 2 – puțin), • valori mici (sub 40%) sau susceptibile de a fi cauzatoare de erori datorită gravitării în jurul valorii de 50% ale categoriei cumulative „bun/excelent” (rezultate din cumularea procentelor de răspunsuri codificate în chestionar prin cele mai mari ranguri: 4– în mare măsură/frecvent/bun și 5 – întotdeauna/excelent).
Mai multe detalii pe www.ergosignproject.eu
Disclaimer:
Prezentul articol și opiniile exprimate reflectă numai punctul de vedere al autorului / persoanelor intervievate; Agenția Națională Erasmus+ care gestionează proiectul și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată informațiilor prezentate.
